În cea mai simplă definiţie pe care mi-am construit-o, pentru mine respectul de sine înseamnă ce fac pentru mine. Cum mă respect eu pe mine? Cum acţionez în sensul iubirii şi al încrederii de sine? Ca să pot aşeza iubirea şi încrederea de sine dincolo de ceea ce simt şi cred, de cele mai multe ori, va fi nevoie să fac şi demersuri concrete în a le implementa, în aşa fel încât tot acest sistem ce cred-ce simt-ce fac să devină un mod de viaţă. Atunci când ce cred-ce simt-ce fac sunt aliniate pe aceeaşi direcţie, eu sunt împlinită şi trăiesc o viaţă echilibrată. Viaţa este în acord cu mine şi simt că fac parte din univers şi că aparţin cuiva măreţ, mai măreţ decât propria mea existenţă.
Cu cât respectul de sine este mai crescut, cu atât realizările tale sunt fie mai mari, fie mai numeroase. Eşti mai îndrăzneaţă şi ai curaj să acţionezi în direcţia iubirii şi a încrederii în sine pentru a menţine şi a creşte respectul de sine.
Ce realizări ai obţinut până acum?
Cum arată realizările tale?
Ce crezi tu despre ele?
Ce simţi despre realizările tale?
Ce scopuri ţi-ai propus şi sunt deja în lucru?
Ce obiective măreţe escaladezi pentru a ajunge să-ţi îndeplineşti misiunea personală?
Eşti în vârful vieţii tale? Eşti la mijloc?
De-abia ai început să urci? Eşti în urcare sau în cădere?
Observă care este punctul în care te afli acum, conştientizează etapa în care eşti şi, odată cu această autoverificare, începe să trăieşti şi ia măsuri concrete! Vrei să fii într-un loc şi încă nu eşti acolo? Faci ceva concret pentru asta în afară de dorinţă? Există paşi de acţiune?
Îţi doreşti să obţii ceva, dar încă eşti departe de obiectivul tău? Câtă distanţă este între tine şi el? În acest moment, înaintezi spre obiectivul tău sau stagnezi? Continui să mergi în direcţia potrivită sau eşti într-o direcţie greşită?
Din respectul pe care îl cultivi pentru sine se nasc acţiunile concrete. Respectul de sine aduce cu el voinţa! Cea fără de care acţiunile ar rămâne doar la stadiul de plan şi s-ar opri pe drum la primul contact cu obstacolele sau obişnuinţa din zona de confort. Voinţa este combustibilul care alimentează vehiculul cu care te deplasezi către obiectivele tale. Voinţa este cea care te alimentează pe tine şi, la fel ca şi încrederea şi iubirea de sine, ea se naşte din interiorul tău.
Vrei? Faci!
Vrei? Ai!
Vrei? Obţii!
Nu vrei? Ghiceşte tu răspunsul. Mie nu-mi place întrebarea.
Atunci când vrei, există automat şi acţiune. Atunci când îţi doreşti, eşti încă la stadiul de visare şi de planificare. Dacă alegi să adaugi lângă dorinţă voinţa, eşti prezentă în viaţa ta şi tu eşti cea care deţii controlul.
Vrei să ştii cât respect de sine ai chiar în acest moment?
Priveşte în jurul tău şi observă-i pe cei mai apropiaţi oameni din viaţa ta.
În ce relaţie sunt ei cu respectul de sine? Se respectă? Îţi par oameni cu un respect de sine crescut? Au realizări? Sunt oameni frumoşi? Poate că ştii deja că suntem media celor mai apropiaţi oameni de care ne înconjurăm. Cât respect au cei din jurul lor pentru ei, atât ai şi tu pentru tine! Câtă iubire de sine au oamenii care te înconjoară, atâta este şi în tine. Cum sunt ei, aşa eşti şi tu! Cum sună asta pentru tine? Se numeşte principiul rezonanţei (rezonăm cu oameni ca noi construiţi din acelaşi material, aceleaşi emoţii, acelaşi sistem de valori şi de convingeri).
Nu-ţi place informaţia asta?
Nu-ţi place mediul în care eşti acum?
Schimbă-te şi se va schimba de la sine şi viaţa pe care o trăieşti!
Ca să poţi funcţiona natural într-o viaţă ideală pentru tine, este necesar să te construieşti după standardele pe care le impune acea viaţă ideală. Se numeşte adaptare şi este cea care te face să te simţi bine sau nu cu viaţa pe care o trăieşti. Eşti periodic în conflict cu tine şi cu viaţa pe care o trăieşti? Acţionează! Eşti liniştită sufleteşte şi împăcată cu tine? Bucură-te mai mult de viaţa pe care o trăieşti deja.
Te imbratisez!
Prietena ta,
Monica.
Imi plac foarte mult cartile scrise de tine.
Ma bucur ca ne impartasesti atatea emoti, iubire.
Mulțumesc
Multumesc pentru aprieciere!