Ceea ce exprimăm la un moment dat, trăiri, emoţii sau cuvinte, reprezintă părţi din noi. Însă partea nu se confundă cu întregul. Nu uita că eşti mai mult decât o sumă de momente.
Tu eşti fericită cu alegerile de până acum?
Ce anume te ţine încă pe loc?
Ce atârnă atât de greu, încât nu poţi lăsa în urmă?
Notează‑ţi toate răspunsurile care îţi trec prin minte fără să le cauţi prea mult. Şi apoi priveşte către fiecare răspuns şi întreabă‑te: merită?
Niciodată nu te pierzi pe tine, ci pierzi ceea ce crezi că esti!
Nu face din suferinta ta cea mai mare bogătie!
Sunt dispusă să plătesc cu preţul propriei mele vieţi?
Sunt dispusă să dau la schimb liniştea mea sufletească pentru a păstra aceste resturi din trecut?
Dacă eşti dispusă să faci în continuare compromisuri doar pentru a căra în spate tot trecutul, şi al tău, dar şi al altora, atunci va fi nevoie să îţi asumi responsabilitatea şi pentru felul în care se întâmplă viaţa ta. Nu uita că tu eşti cauza, iar viaţa este reprezentată de efectele pe care le generezi chiar tu.
Dacă eşti hotărâtă să renunţi, atunci spune adio la tot ce laşi în urmă, iar decizia să‑ţi fie definitivă. Ce ai lăsat în spate, în spate să rămână. Nu îşi mai are loc nici în prezent şi nici în viitor. Ceea ce obţii de la viaţă este direct proporţional cu ceea ce investeşti în ea. Cultivi dramă şi suferinţă, asta vei avea. Cum, de partea cealaltă, dacă cultivi bunătate, noutate, prezent, frumos, bucurie, asta vei şi obţine.
Când te hotărăşti să laşi trecutul în urmă şi să păstrezi doar ce îţi este benefic, de multe ori, îţi dai seama că, deşi ceva îţi face rău, te‑ai obişnuit ca acel ceva să fie acolo. E ca şi cum nu ai ştisă funcţionezi în lipsa lui, ba chiar parcă nu mai ai identitate. Atât de mult te‑ai raportat la răul din viaţa ta, că nu mai ştii să tragi linia dintre potrivit şi nepotrivit. Atunci când vine vorba însă de a ajuta pe oricine altcineva, în orice fel de problemă, cu uşurinţă poţi trasa un plan detaliat de acţiune. Dăm sfaturi şi recomandări foarte uşor în afara noastră, însă pentru noi, în viaţa noastră, aceleaşi sfaturi şi aceleaşi recomandări, culmea, emise de noi, nu se mai aplică. De ce se întâmplă asta? Pentru că fiecare consideră despre sine că are o situaţie specială, o problemă mai delicată decât problemele celorlalţi.
În confruntarea cu adevărul de sine şi cu tine însăţi, descoperi că lumea celorlalţi nu se învârte în jurul tău. Şi mai trist e atunci când descoperi că nici propria ta lume nu se învârte în jurul tău. Cel mai adesea a găsit o altă persoană sau mai multe în jurul căreia/cărora să merite să existe. Şi atunci, în toată această continuă căutare în care fiecare ştie mai bine pentru celălalt decât pentru sine, cum ar fi să spui stop joc şi să începi să‑ţi creezi tu propriile reguli în care să crezi şi care sunt potrivite pentru tine şi pentru viaţa pe care o trăieşti? Nu mai face regulile altor vieţi, nu te mai învârti în jurul altei persoane, ci întoarce‑te acasă şi apucă‑te să te construieşti bucată cu bucată din cele mai scumpe materiale şi pietre preţioase. Fă din viaţa ta comoara cea mai valoroasă, în aşa fel încât în fiecare seară, atunci când adormi, neştiind dacă a doua zi te vei mai trezi, să ştii şi să simţi în fiecare parte din tine că ai făcut tot ce puteai face şi că eşti mândră de ce ai realizat şi de ceea ce laşi în urmă.
Aceea este, de fapt, ziua în care te împaci cu tine şi te regăseşti– este ziua în care, privind către tot ce a însemnat viaţa ta până atunci, simţi că nu ai schimbat nimic, că eşti în acceptare deplină şi că dacă clipa prezentă ar fi ultima pe care o trăieşti, eşti mulţumită şi împăcată cu tine, că ai iubit şi ai fost iubită, că ai construit ceva cu mâinile tale, că ai dat viaţă unui copil sau poate ai creat proiecte care‑ţi sunt copii în lumea materială, că ai râs, că te‑ai bucurat, că ai lăsat în urmă părţi din tine şi că ai făcut‑o la capacitate maximă, fără rezerve şi fără să ţii nimic pentru tine. În ziua în care simţi că te‑ai oferit toată vieţii, fără ca asta să‑ţi creeze nicio urmă de disconfort, în ziua aia te‑ai întors la tine şi ai rămas acolo pentru totdeauna. Din ziua aia, toate să se schimbe în jurul tău, tu te‑ai regăsit şi ţie îţi este bine. Îţi eşti suficientă şi poţi să trăieşti fericită fără ca nimic din exterior să‑ţi mai poată răpi starea de fericire interioară.
Dacă astăzi ai privi către tot ce a însemnat viaţa ta până în acest moment, eşti împăcată:
Cât şi cum ai iubit?
Cu iubirea pe care ai oferit‑o?
Cu felul în care ai simţit iubirea în viaţa ta?
De ceea ce ai construit cu mâinile tale?
De viaţa pe care ai insuflat‑o în ceilalţi?
De cantitatea de zâmbete, bucurie şi fericire în care s‑a măsurat viaţa ta?
Cu visurile pe care ţi le‑ai împlinit?
Cu locurile pe care le‑ai vizitat?
Cu oamenii pe care i‑ai strâns în braţe şi în suflet?
Dar de oamenii care te‑au strâns în braţe şi în suflet?
Cu felul în care te‑ai construit şi ţi‑ai construit viaţa?
De fiecare zi a vieţii tale?
Dacă răspunsul este DA, felicitări! Eşti cu adevărat o femeie împlinită şi împăcată cu sine şi cu tot ce a însemnat viaţa ta. Cel mai probabil că te cunoşti suficient de bine încât şi de acum să ai o viaţă cel puţin la fel de împlinită. Şi dacă eşti deja o aşa femeie, e nevoie de tine în lumea asta. Acolo unde vezi o femeie care are nevoie de un gând bun, de o îmbrăţişare, de un zâmbet, oferă ceea ce este deja în tine. Dă mai departe lumii ceea ce tu ai învăţat! Împreună vom creşte mai frumos! Fii iubire şi model prin puterea exemplului. Modelează cu mâinile tale frumoase oameni care se lasă modelaţi. Tu şi alte femei ca tinesunteţi creatoarele unei lumi mai bune şi mai curate.
Dacă răspunsul este NU, eşti dispusă să‑l transformi în DA? Şi dacă acum răspunsul tău este afirmativ, atunci ce vei face concret pentru fiecare întrebare de mai sus, în aşa fel încât NU să devină DA?
Un plan fără acţiune nu are nicio valoare, la fel cum o dorinţă fără voinţă rămâne nematerializată şi nu prinde contur.
Construieşte‑ţi o realitate cu propriul set de reguli în care singura condiţie să fie ca tu să fii fericită şi împăcată cu tine.
Spune cu voce tare:
DA, vreau!
Azi m‑am ridicat şi încep să trăiesc din nou!Şi pentru mine!
Pentru ceilalţi am făcut‑o destul!
A venit vremea mea!
Ce ai putea să faci astăzi ca la sfârsitul zilei să te simti mândră de tine?
Eu cred in tine! Este timpul sa crezi si tu in tine si sa incepi sa te iubesti si pe tine!
Prietena ta,
Monica.
PS: Daca te regasesti in randurile scrise de mine si simti ca iti fac bine vorbele mele, aici sunt cartile care imi poarta semnatura si care este posibil sa te ajute sa ajungi macar cu un pas mai aproape de tine:
Pachet „Iubeste si iubeste-te”: https://bookzone.ro/produs/pachet-monica-mihai-3-carti/
Pachet „Invata sa te iubesti”: https://bookzone.ro/produs/pachet-invata-sa-te-iubesti/
Pachet „Iubeste si traieste frumos”: https://bookzone.ro/produs/pachet-iubeste-si-traieste-frumos/